Iubiți copiii abandonați în fiecare zi, nu doar de Crăciun!


 

Voi mânca mai puțin, voi fi cuminte, promit să nu fac pipi în pat, îmi voi aranja patul. Poate, poate, părinții care m-au luat de sărbători acasă vor decidă să mă păstreze. Cam asta se petrece în mintea unui copil dintr-un centru de plasament. Apoi, este adus la centru, unde ceilalți copii îl umilesc.

Ha ha, nu te-au păstrat. Și-așa mai departe. Încă un plus de violență asupra creierului emoțional al unui copil abandonat la naștere, apoi de samaritenii bogătași care n-au vrut decât să-și umple acel gol… al orgoliului emoțional.

 

Iubește copiii în fiecare zi! Acum că vin sărbătorile, unii părinți se gândesc să schimbe viețile copiilor de la centrele de plasament, luându-i acasă pe perioada sărbătorilor.  Sau câte două-trei zile. Să le dea mâncare bună, să le dea jucării, să-i îmbrățișeze, să le spună lucruri frumoase. Și după să-i returneze la Casa de copii, și poate anul următor dacă le va mai permite situația lor de viață să-i ia din nou la ei acasă. Ei fac asta crezând că fac un bine. Să cunoască și ei cum e viața frumoasă într-o familie. Copilul este fericit dintre toți copiii. Recomandat de educatori, directoare, șamd. Mulți care fac treaba asta n-au copii și nici experiența creșterii unui copil.

 

„Din proprie experiență îți spun, mai bine lasă-l acolo, decât să-l returnezi. Îi vei reconfirma ce ” știe deja”, și anume, că nu este suficient de bun pentru a fi păstrat sau a avea o familie. Te va aștepta în fiecare zi, va spera că te vei intoarce… mai bine vizitează-l constant, dezvoltă o relație reală cu el, pe viață… Asta-i va folosi copilului. Să-l indopi cu dulciuri 3 zile și după să-l duci înapoi, nu-i va folosi.

Gândeste-te întâi la copil, înainte de a-ți hrăni puseul de bun samaritean. Sunt familii care iau in fiecare an alt copil… de la același orfelinat… asta este o crimă…” scrie Nadine Voindrough  într-o postare pe rețeaua de socializare.

Sursă bibliografică: FB Nadine Voindrough

 

 

Reclame