Raul, 9 ani: dacă ești inteligent, școala te vede ca pe-o problemă, iar asta încep să cred despre mine chiar dacă sunt diferit


Merge la psiholog în fiecare săptămână. Fiindcă profesorii l-au suspectat de ADHD. Toată săptămâna e ocupată cu ședințe de terapie, intervenții care mai de care sofisticate pentru a-și rezolva problemele. Așa spune Raul, probleme pe care nu le înțelege școala. Întreabă mereu dacă această povară îl va urmări toată viața și dacă inteligența îl va ajuta mereu.

Am încercat să observăm împreună care sunt problemele pe care le întâmpină și de ce au fost necesare să fie reparate.

Mă plictisesc repede și-atunci ce să fac?

Deranjez orele, efectiv statul ăsta în bancă ore în șir mă distruge, mă obosește fizic, simt cum stau legat de niște lanțuri. Profesorii ăștia chiar nu înțeleg?!

Întrebat dacă psihologul va repara această problemă pe care el o vede, Raul îmi spune că inteligența e o problemă. Dacă ești diferit de ceilalți, gândești altfel ești pus la zid.

Ești pedepsit, arătat cu degetul în ședințele cu părinții, observațiile acide din partea părinților deranjați de energia și inteligența copilului.

Această etichetare în fața clasei, în fața colegilor a devenit o modă preluată din vechea tradiție. Mai lipsește joarda peste fund. Tot în fața clasei.

Ceea ce nu știe școala e că o astfel de etichetare, încadrarea negativă a comportamentului la copil  presupune o încălcare gravă a drepturilor copilului și poate cauza o tulburare fatală a dezvoltării personalității.

 

Dacă școala te face prost, mai târziu vei simți cât de prost ești. De fapt, asta cred eu despre mine.

Visează să devină om de știință, citește tomuri de literatură, grele de tot, vorbește engleza mai bine decât un profesor, studiază lucrări grele pentru vârsta lui, fiind pasinonat de tehnologie, beletristică și invenții. Școala, a doua casă cu reguli stricte îi crează probleme, spune el. Nicio secundă de creativitate, sensibilitate sau obiect de studiu care să-i pună în valoare sensibilitatea.

 

Raul își pune tot felul de întrebări, chiar dacă e într-o școală de prestigiu, a treia instituție schimbată. Se gândește să o schimbe și pe asta, fiindcă se simte diferit, iar profesorii nu urmăresc decât boacănele pe care le face la școală. Mereu e oaia neagră printre colegi. Are puțini prieteni. O listă cât două degete scrisă cu litere de-o șchioapă, trasă la imprimantă. El e ultimul. Invitatul special. N-are vise, fiindcă n-are curajul să mai stăpânească lumea asta de frici, ură, războaie, violențe, șamd.

 

Mereu se întreabă de ce nu există o disciplină care să-i ajute să înțeleagă diferența dintre bine și rău, sau să le pună în valoare creativitatea. Toți suntem aceiași turmă cu același spirit, nimeni n-are voie să fie diferit. Așa vede Raul școala din zilele noastre. E un sistem șchiop și orb. Un sistem care trebuia până acum să gândească un traseu individualizat, discipline care să-i atragă, să-i ajute să înțeleagă de ce trebuie să învețe, de ce trebuie să asculte. Să se supună.

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s