Cum citim harta mentală a unui copil?


 

 

Dacă vreodată întâlniți un specialist care vă promite că descoperă inteligența copilului, fugiți cât de repede puteți. Există metode care ne pot demonstra că orice ființă are ascuns în corpul gândurilor sale o hartă mentală. Îți trebuie mult antrenament și exercițiu personal. Inteligențele multiple sunt doar o bază liniară de identificare a posibilităților mentale, dar nu duce până la capăt concluzia unor abilități. Ceea ce ne face pe părinți, educatori sau profesioniști să înțelegem prin inteligență este acel dar pe care-l observi cu ochiul liber, însă harta mentală este un concept științific, elaborat prin găsirea de repere în care poți ajuta copilul să ajungă la dezvoltarea sa intelectuală, emoțională și spirituală. Prin armonia tuturor acestor capacități copilul poate deveni genial sau povestea unui adult fericit, blând și iubitor de pace.

                                     

Nu e atât de simplu să pătrunzi în mintea unui copil, cu atât mai greu e să percepi mecanismele interioare, să le interpretezi, apoi să-ți dai seama la ce e bun. Numai că toate ființele dețin o hartă mentală, important e să o putem citi la prima vedere. Însă cred că mai mult e nevoie de mult antrenament, spirit de observație și multă capacitate de empatie. Profesorul Florian Colceag susține într-un studiu că oamenii au tendința de a caracteriza Universul folosind doar datele, reperele de pe harta mentală. Consecințele acestui model de citire se datorează experiențelor noastre, mărturiile stau gândurile și felul nostru de a fi. Haideți să trecem la primul exercițiu. Aveți o carte în față, deschideți prima pagină, în mod normal ar trebui să găsiți cuprinsul, iar în următoarele pagini când găsiți ceea ce vă interesează o răsfoiți până la capăt. Când e vorba de beletristică, în mod normal te atrage să o citești până la capăt, dar când pui mâna pe o literatură de specialitate îți vine să cauți concluziile cercetărilor. În graba multor specialiști care nu fac decât să ne ofere un ghid de a ne descoperi prin mărturiile noastre, descoperim că citim propria hartă mentală. Căci ea ne determină modul de a gândi. Ei bine, citind ceva, reţinem doar informaţiile, obiectele care se pot încadra pe harta mentală. Celelalte ne blochează inteligenţa, deoarece nu se pot corela cu cele de pe hartă. Lucrând cu obiecte / la obiective mai complexe decât harta noastră mentală, la început ne apucă somnul. Constatăm că nu înţelegem nimic, uităm complet ceea ce am citit; apoi, după un timp, redescoperim aceste informaţii. Între timp, seminţele de cunoaştere introduse încolţesc, se înmulţesc, iar harta se lărgeşte; acest lucru este posibil, deoarece noi nu uităm, de fapt, nimic.

 

Datele s-au stocat, dar, necorelate cu cele de pe hartă, nu au putut fi folosite. Metodele de învăţare accelerată se bazează pe lărgirea hărţii mentale şi îmbogăţirea referenţialelor de gîndire.Până la transferul imaginilor în cuvinte,   trebuie să învăţăm ceva care să fie pe stilul nostru de lucru. Harta mentală a Vizual-Spaţialilor funcţionează global şi este dinamică. Ei nu văd cărări, ci hărţi (văd toate lucrurile dintr-o dată) şi îşi pierd interesul, când dau de ceva care se repetă sau de amănunte. Atunci îi apucă somnul / visează cu ochii deschişi. Atunci, creierul lor procesează informaţia şi o pune în relaţie cu toate celelalte informaţii pe care le are harta lor mentalǎ; în procesare, imaginile se suprapun ( nu curg), au profunzimi. Nu trebuie să ne refuzăm momentele de visare, de relaxare- în acele momente se realizează procesarea (atunci când creierul e privat de informaţiile primite de la organele de simţ). Mişcările corpului (în timp ce citim, învăţăm ceva) activează şi alte zone cerebrale în afară de cele strict implicate în învăţare. Nici aceste mişcări nu trebuie refuzate; atunci are loc transferul de informaţie între zonele vizuale şi motorii. Vizual-Spaţialii învaţă mai bine mişcându-se, legănându-se, plimbându-se, desenând.

 

 

Completarea hărţii duce la armonie

 

Când studiem, reţinem ceea ce este important pentru noi: ceea ce contează în momentul în care citim. Important este ceea ce se găseşte pe harta noastră mentală, pe care o construim pornind de la o filosofie proprie. Noi facem asocierile la momentul 0 pe harta noastră mentală; la momentul 1, pe cunoştinţele noastre anterioare. Ca să ajungem de la momentul 0 la momentul 1, avem o problemă; harta noastră mentală nu trebuie să urască cunoştinţele noastre anterioare, nu trebuie să le elimine, trebuie să le accepte. Cei care nu înţeleg ceea ce citesc/nu reţin ceea ce citesc au probleme, date de conflicte interioare nerezolvate: în harta noastră mentală putem avea pace sau putem avea război.  O hartă mentală corectă, funcţională, trebuie să fie construită astfel încât să aibă o logică.

În harta mentală sunt obiecte care intră într-un sistem în care ele se construiesc unele pe altele (exemplul cu corelaţia: bun + frumos + adevărat; având două din trei elemente, cel de al treilea este presupus automat). Fiecare caută să-şi completeze harta cu ajutorul logicii; dar o hartă prea logică nu se poate îmbunătăţi; pe ea nu mai încap alte obiecte.  Există o hartă mentală a fiecărei culturi. Harta culturală îşi pune pecetea asupra noastră, determinând anumite percepţii. Alte noţiuni nu intră, alunecă pe lângă noi (nefiind nemţi, nu vom asimila noţiuni despre ordine). Trecerea într-o altă cultură determină construirea unei noi hărţi, suprapusă peste prima, dar care nu o anulează pe prima. Citind, intrând în pielea autorului, a personajelor, ne creem o hartă în plus. O persoană care citeşte mult, are hărţi diferite, conform diferitelor personaje cu care se identifică; se dezvoltă mai multe personalităţi.

Dacă noţiunile de pe hărţile noastre mentale se raportează unele la altele, ele se  echilibrează reciproc – completarea hărţii duce la armonie.

 

Inteligenţa se leagă direct de calitatea hărţii mentale, nu de direcţia ei (inteligenţă kinestezică, analitică etc. ). Inteligenţa se formează. Un om nu ajunge inteligent dacă nu se motivează (motivaţia devine punctul 0). Dacă eşti foarte motivat, punctul1 devine creativitatea; ea îmbogăţeşte harta prin cultivarea experienţelor;  punctul 2 devine inteligenţa; ea  armonizează harta, ducând-o la performanţă. Ca să ne putem îmbunătăţi stilul de învăţare trebuie să ne îmbunătăţim stilul de motivare

(beneficiile sunt importante pentru  Auditiv-Secvenţiali, mai echilibraţi; la Vizual-Spaţiali, mai tensionaţi,contează curiozitatea, provocarea).,, trebuie să ştiu să pot să fac chestia asta”. Cei mai puţin echilibraţi sunt cei care evoluează, datorită tensiunilor care îi motivează. Felul în care lucrăm cu harta mentală depinde de modul nostru de motivare. Avem mai multe matrici informaţionale decât utilizăm mai târziu; multe le negăm, deoarece nu intrat în harta noastră culturală. Multe potenţiale ascunse sunt hărţi moştenite pe care nu le accesăm (de exemplu, capacitatea de a vorbi cu animalele); aceste matrici înfloresc în condiţii de joc, de vârstă mică. Când comunicăm cu un animal suntem copii, nu adulţi. Ca să ne aducem aminte ceea ce am citit cânva (motivaţi fiind) trebuie să accesăm tot pachetul –  emoţiile avute când am citit etc. Învăţăm cu mult mai bine dacă atunci când ne apucăm de învăţat ne implicăm afectiv, ne îmbogăţim harta mentală şi intrăm în armonie cu noi înşine; punem toate reperele să lucreze pe harta noastră.

 

Afirmarea valorilor     

 

L-am întâlnit în urmă cu câteva zile pe Matei, un puști de un an jumate. Este atras de culori ale naturii, îmbogățindu-și universul intelectual a reușit să-și armonizeze valențele emoționale prin ascultarea muzicii budhiste.

 

Ascultând muzică, să eliberăm canalul imaginilor şi să lăsăm sunetele ne să provoace imagini.  Ne e mai la îndemână să funcţionăm cu mai multe canale deschise (învăţăm cel mai bine când folosim toate simţurile). Muzica folosită pentru învăţare trebuie aleasă în corelaţie cu tema, subiectul de învăţat;  epoca în care a fost compusă trebuie să fie cea corespunzătoare subiectului de învăţat (pe manele putem învăţa foarte multe despre cultura ţigănească). Îmbogăţirea hărţii mentale: ceva important la un moment dat devine în timp neimportant, deaorece harta s-a lărgit foarte mult în acea perioadă. Fiecare dintre noi suntem purtătorii unui mesaj; trebuie să şitm cine suntem şi ce treabă avem.    Noi nu ne putem detaşa de reacţia noastră personală, de aceea unele informaţii parcurg un traseu lung şi complicat în mintea noastră; informaţiile respinse pot ajunge obsesive şi ne atacă. Se dezvoltă conflicte interioare care ne pot îmbolnăvi. Din această cauză nu avem randament în învăţare.

 

         

Actul învăţării poate deveni fluid

 

Există o igienă a învăţării (ce ţine de echilibrul hărţii noastre mentale), clar conectată cu lărgimea de bandă pe care o acceptăm. Omul care devine deschis pentru orice cultură nu mai aparţine nici unei culturi, se dezrădăcinează (fenomenul paiului rupt care, atunci câne este călcat îşi provoacă o ruptură nouă ce devine un nod; acesta produce noi rădăcini la distanţă de cele iniţiale, la acel nivel paiul se ridică; noile rădăcini formate pe ruptură fac ca primele să nu mai aibă importanţă). Omul care a învăţat să trăiască în două culturi îşi poate multiplica aceată experienţă de învăţare şi devine cetăţean internaţional. Apare o detaşare, o distanţare faţă de informaţie; harta plană devine spaţializată; omul şi-a multiplicat dimensiunile de personalitate, iar harta deschiderile spre exterior – spre alte ieşiri cu alte logici. Cu cât ştii mai multe, scade ceritudinea cunoaşterii; actul învăţării devine fluid. Motivaţia este curiozitatea. În momentul dezvoltării unei noi dimensiuni a personalităţii, tendinţa este de a umple locurile goale, nişele noi apărute. Omul va citi în toate domeniile. Acest lucru se petrece de obicei la adolescenţă. Iniţial, copilul e motivat intrinsec, dar aparatul social e făcut să demotiveze ( nu se mai răspunde la de ce -urile lui, curiozitatea lui este reprimată). E nevoie de un mediu de învăţare cald, în care el să aibă curajul să-şi pună întrebări. Deci, e vorba, mai degrabă de a nu demotiva copilul. Informaţia memorată nu poate fi accesată în condiţii de conflict interior.  Obsesiile, informaţiile care nu pot fi uitate provoacă probleme. Nu există soluţii generale, ci conforme cu problemele. O hartă mentală are o parte fixă instinctuală – elemente arhaice, ancestrale. Există şi elemente moştenite. La animale – două direcţii de acţiune: căutarea de hrană şi înmulţirea. Organizarea animală: alfa, beta, gamma; gamma – nu au acces la înmulţire, doar la rămăşiţele hranei. Ei au rol în circul bătăliei pentru putere: alfa – beta pentru a ocupa poziţia alfa, dând investitura pentru această poziţie. Investitura creşte calităţile lor, parametrii personali. Alfa e respins de populaţia umană (grupul de gamma) daca are un IQ  peste 150; un om foarte inteligent nu mai poate fi controlat. Indivizii beta pot avea IQ în jur de 130.

 

 

Există o structură a inteligenţei legată de structura socială

 

          Tipurile de inteligenţă / nivelurile inteligenţei:

  • instinctuală / pe joc instinctual se formează …
  • emoţională / joc emoţional
  • inteligenţă / joc simbolic
  • deşteptăciune / viziune, trezire, prezenţă, luciditate
  • înţelepciune.

EQ e esenţială pentru creşterea IQ, nu pentru existenţa lui în timp; de la nivel de deşteptăciune, viziune.

Înţelepciunea se sprijină pe deşteptăciune.  Nivelul la care avem acces se sprijină pe cadrul nivelurilor anterioare, care ne filtrează informaţia; nivelul instinctual are ca bază doar mediul.

 

Evoluţia:

  • prin constrângere determină creativitate – cultivarea emisferei drepte – Vizual-Spaţialii;
  • liberă – determină organizare, ordine – Auditiv-Secvenţialii.

 

Se completează (prin emigrare) funcţionalitatea ciclului de de dezvoltare socială. Cei care ies în afara sistemului au dezvoltare personală, deoarece nu se mai leagă de nici un context cultural;  sunt utili în momentele de criză; atunci sunt folosiţi, apoi sacrificaţi. Exploatarea de către sistem este acceptată de ei, care o consideră ca pe o misiune.

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s