Interviu excepțional semnat de Sorina Bota: Vremea proștilor a trecut!


 

Sorina Bota, una dintre cele mai apreciate ziariste din România și un ambasador de excepție a localității Târgu-Mureș, colega mea dragă, s-a dus puțin la îngeri să spună povești. Am învățat multe de la acest om, a fost și va rămâne unul dintre mentorii mei străluciți în acest domeniu.  A ales jurnalismul, o meserie pentru sufletul şi mintea omului. Şi n-a dat greş. Sorina Bota a câştigat premiul pentru cel mai bun reportaj de televiziune din România, dar şi cea mai importantă distincţie acordată de Clubul Român de Presă: premiul “Dumitru Tinu”. Sorina Bota s-a remarcat prin campaniile de presă pe care le-a iniţiat. S-a bătut pentru salvarea monumentelor istorice şi a pledat pentru înfiinţarea unui centru de excelenţă la Tîrgu-Mureş.”In momentul în care i-am înmânat personal ministrului aflat la vremea respectivă în funcţie proiectul cu dosar de excelenţă mi-a replicat foarte arogant: domnişoară prioritatea nostră este învăţământul de masă nu copiii supradotaţi.” ”Aş vrea să las în urma mea mai mult decât un text scris într-un ziar sau o vorbă rostită la radio sau la televizor”, spunea  într-un interviu SorinaBota_portret2_710 Sorina.

Florian Colceag ne-a primit la interviu putin dupa ora 22,00, intr-un
birou de la etajul al doilea al Inspectoratului Scolar. Tocmai venise
de la Bucuresti, dar a acceptat fara fasoane discutia nocturna.
Interviul a fost intrerupt inainte de a incepe de o interventie la
Radio Romania Actualitati. „Domn profesor” a vorbit pret de 15 minute
despre noua Constitutie la care a lucrat alaturi de alti membri ai
societatii civile, despre primarii fara scoala si despre politicienii
noi si vechi pe care i-a impartit plastic in …ardei iuti si ardei grasi.

Reporter: Cine ar trebui sa sprijine excelenta? Statul, mediul de
afaceri ori societatea civila?

Florian Colceag: Toti. Pentru ca toti au interes. Cultivarea prostiei
este deja atat de vicioasa si atat de paguboasa incat nimeni nu mai
are interes sa mearga pe mana oamenilor mediocri. De ce? Pentru ca
mediocrii fac fapte mediocre iar noi suntem acum intr-o perioada
extraordinar de dinamica si in permanenta criza. Si nu ne asteapta
vremuri mai bune indiferent de ce am face noi pentru ca am intrat sub
efectul incalzirii globale care ne va neferici an de an din ce in ce
mai tare. Vom avea crize economice, nu le putem evita, si vom avea
nevoie de oameni care stiu ce sa faca.

R: Cine in acest moment sprijina in Romania la modul real excelenta?

F.C: O sprijina asa cu un pic de rusine firmele care au nevoie de
excelenta. Vorbim de multinationale care ii vaneaza pe romanii
inteligenti, ii platesc bine, ii pun la munca, ii exploateaza, le scot
sufletul. Firmele romanesti, marea majoritate, se uita stramb. Adica
cum eu sunt firma familiala, eu mi-am batut capul eu am facut-o, e a
mea, a cumnatei mele, a varului meu, cum sa il pun eu pe asta director
general si sa ma dau eu deoparte fiindca el e mai destept ? In afara
de multinationale, incep sa caute excelenta bancile, care trebuie sa
ramana pe piata. Si apoi incep sa aiba nevoie, in mod paradoxal,
ministerele. Suntem integrati in UE si apar o gramada de directive, de
politici care trebuie duse la indeplinire si oamenii obisnuiti se
incurca, dau cu dreptul in stangul si nu reusesc sa paseasca. Incep sa
aiba nevoie de oameni inteligenti si cetatenii de rand in clipa in
care se uita pe cine aleg.

R: S-a schimbat in acest sens mentalitatea, adica nu mai vrem prosti?

F. C: Sunt absolut convins. Oamenii s-au saturat de zambete, de
minciuni si de discursuri sterile. Au nevoie sa aleaga pe cineva care
nu numai sa ii reprezinte, ci sa ii si ajute si nu te poate ajuta unul
care este neajutorat, unul care nu are destula minte sa gaseasca solutii.

„Nu suntem destepti”

R: A crescut electoratul?

F. C: In 18 ani cred ca si electoratul si-a luat examenul de
maturitate. Oamenii au avut sperante la nivelul partidelor politice.
Acum au disperare, considera cu nu prea mai au optiuni. Au avut
sperante in integrarea UE, acum au disperare pentru ca desi banii sunt
promisi si sunt la nasul lor, nu ii pot prinde. E foarte greu sa
completezi un munte de formulare prin care sa scoti un program
european pentru zona ta. Asa ca e foarte greu sa mai pui acum pe
cineva primar numai pentru ca a fost coleg de betie cu tine la crasma
si ti-a promis ca-ti da o oaie. Lucrurile astea nu mai merg.

R: Cand vorbim despre noi ca romani, ne place sa ne autocaracterizam
ca fiind un popor de oameni ospitalieri. Suntem insa, un popor de
oameni destepti?

F. C: Nu, nu suntem oameni destepti, suntem oameni inteligenti.
Desteptaciunea presupune viziune. Inteligenta avem, Slava Domnului,
destula. Destept e acela care este un vizionar destul de fin ca sa isi
dea seama pe ce lume traieste. Pana acum n-am fost destepti, acuma
incepem sa ne desteptam, incepe sa functioneze imnul cu „Desteapta-te
romane”. Mai trebuie sa capatam si intelepciune pentru ca n-am prea
avut aproape deloc. Am mers la intamplare, nu ne-am batut capul, i-am
lasat pe altii sa ne conduca.

R: S-a tot spus ca suntem un furnizor de creiere. Mai este Romania in
aceasta situatie?

F. C: Romania este inca furnizorul de creiere care era si acum cativa
ani pentru ca in cele mai haotice si mai grele conditii apar si cele
mai capabile inteligente. Trebuie sa faca fata vrand-nevrand la cele
mai neasteptate, intempestive, stranii si ciudate situatii, astfel
incat inteligenta li se dezvolta.

Problema noastra
este insa sa invatam
sa folosim aceste creiere

R: Spuneati ca electoratul s-a maturizat, ca incepem sa ne desteptam,
dar in problema asta incepe sa se schimbe ceva?

F. C: …da

R: ….adica sa incercam sa ii tinem acasa?

F. C: Da, incepe sa se simta. Dovada faptul ca au inceput programe
politice de reintoarcere a „creierelor” sau programe de promovare a
„creierelor”. Au aparut pe piata o gramada de organizatii care
promoveaza inteligenta, valoarea, care premiaza valoarea, uneori chiar
cu scop electoral. Eu ma bucur. E foarte bine. Cei care vor sa aiba
castig electoral promovand valoarea, imi ridic palaria in fata lor, e
un lucru foarte bun.

„Am fost ca un buldog”

R: Cum ati reusit sa starniti, sa iritati sistemul?

F. C: Sa stiti ca un sistem putred nu pica daca dai cu barosul. Pica
atunci cand langa el creste ceva sanatos, adevarat, viguros. Nu m-am
apucat sa lovesc in sistemul ticalosit pentru ca sistemul ticalosit
are atat de multa elasticitate incat nu pica la lovituri, e invatat cu
loviturile. M-am apucat sa construiesc un sistem adevarat care are
vigoare, tarie si viata proprie. E o chestie de piata. Am inceput sa
pun la vedere experienta internationala, sa se vada, lumea sa
inteleaga ca exista alternative mai bune.

R: Cum arata acest sistem adevarat?

F. C: E un sistem bazat pe om, centrat pe copil, pe nevoile,
abilitatile, posibilitatile lui. Un sistem, in care omul nu mai este o
marfa, doar o piesa intr-un sistem, e o fiinta in care investesti ca
sa il dezvolti, ii dai aripi sa ajunga sa isi atinga potentialul maxim
de dezvoltare pe care il are de la Dumnezeu si pe care societatea nu i
l-a promovat. Nu mai este un anonim.

R: Sistemul acesta nu seamana deloc cu cel promovat de Ministerul
Educatiei. Cum au fost primite propunerile dumneavoastra care practic
vin dintr-alta lume?

F. C: La inceput am fost ridicol, pe urma zurbagiu, dup-aceea enervant
si apoi periculos. Dupa asta am inceput sa fiu ascultat cu oarecare
interes de catre unii, apoi am inceput chiar sa fiu luat in seama.
Dupa asta, cat de cat a inceput lumea sa gandeasca ca parca omul asta
are sens ce spune. Si au inceput sa apara alternativele la ceea ce
lucram eu. Pe mine m-a bucurat. Lansam programe, apareau alte programe
pe sistem. A inceput asa, o mica competitie cu Ministerul, iar pana la
urma au intrat si ei pe surse, pe fagase, actualmente existand o cu
totul alta deschidere. Avem si sprijin international. In momentul
actual Romania este privita cu ochi mari de toata lumea ce face in
educatie, recunosc cu modestie sau falsa modestie datorita mie, pentru
ca am fost ca un buldog care a muscat si n-a mai dat drumul. N-a avut
alta iesire decat asta. Cand a fost nevoie am atacat, cand a fost
nevoie am ajutat, dar nu m-am lasat nicio clipa deoarece copiii nostri
merita sa aiba un viitor.

„Prea multe lacuste au trecut peste noi …”

R: Legile invatamantului mai au un mare hop de trecut…

F. C: Legile invatamantului au nevoie de o refacere prin completare.
Exista acolo cateva directii care sunt bine puse, dar pentru ca n-a
intrat in traditia Ministerul Educatiei sa faca studii ca sa vada care
sunt nevoile reale, care este experienta internationala ce acopera
tipul asta de nevoi, sa invete si de la altii, a facut un demers care
este incomplet, este schiop si in consecinta nu poate pune pe picioare
o educatie care este sufocata, care abia mai traieste. Si atunci
impreuna cu colaboratorii pe care ii avem am lucrat impreuna multe
zile si multe nopti ca sa scoatem la suprafata studiile pe care nu
le-a avut Ministerul Educatiei. Toate vor fi pe masa Parlamentului,
iar Parlamentul va raspunde. Educatia nu mai este un subiect de nisa,
societatea civila e interesata de ceea ce se intampla in educatie…

Rp : …si chiar isi doreste o schimbare in educatie

F. C: Isi doreste o schimbare in tot, pentru ca ne-a ajuns. Am avut
prea multe experiente stranii, ciudate, negative. Prea multe lacuste
au trecut peste noi si ne-au mancat toate resursele si acum ne uitam
cu jale la modul in care s-a dus toata averea Romaniei. Ne aflam in
fata unui colaps economic, social, politic, cultural, ne aflam intr-un
moment de decizie foarte important. Nu ne mai putem permite sa ne
jucam cu viitorul nostru si cu cel al copiilor nostri.

Rep : Vom stii sa luam deciziile bune?

F. C: Eu cred ca da. Cred in mintea romanului de pe urma.

Rep: N-am sa va cer niste previziuni, dar dati-ne un fir de care sa ne
agatam. Cand va fi excelenta apreciata in Romania la fel ca in alte
state, spre care tinerii nostri inteligenti migreaza?

F. C: Prin lege in cateva luni. Legile au spectrul lor. Astea
prefigureaza deja un anumit viitor. Mai departe modul in care sistemul
va absorbi, modul in care oamenii vor intelege problema s-ar putea sa
dureze tot destul de putin. Cand un om e bolnav are asa, o intuitie
extraordinara sa-si gaseasca leacul. Romanii incep sa inteleaga ca au
mare nevoie de oamenii inteligenti, foarte priceputi, foarte dedicati.
Acesti oameni ii vor conduce, ei le vor fi calauzitorii in perioadele
de haos care vor urma.
60 dintre elevii pe care Florian Colceag i-a pregatit la lotul olimpic
national de matematica predau acum la mari universitati din lume.
Cateva sute lucreaza pentru guverne sau companii straine.
Florian Colceag este presedintele Consortiului Roman pentru Educatia
Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati �€” EDUGATE. A publicat
lucrari de matematica, chimie, fizica, antropologie, astronomie,
pedagogie, psihologie, informatica, futurologie, sociologie, economie,
muzica, literatura, drept etc. S-a specializat si in educarea
tinerilor supradotati (gifted education), in SUA. Este reprezentant in
Romania al World Council for Gifted and Talented Education. M.A. in
Education, specialization in Gifted Education, July 2001, Utah State
University, Education Department.
Patru romani dintr-o suta sunt supradotati, dublu fata de media
mondiala. Cu toate acestea, Romania nu are un sistem coerent de
educare a elevilor supradotati.
Cateva sute de copii supradotati au primit insa sansa vietii de la un
modest profesor de matematica. Cand nimeni nu a miscat un deget,
Florian Colceag le-a intins o mana de ajutor: si-a pus la bataie
timpul, sfaturile, dar si resursele financiare. Timp de peste 20 de
ani el le-a creat drumul mai neted in viata micilor genii.

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s